CAPUSA SPINOASA A URECHILOR

AcasaCainiPisiciCaiPasariPorcVariaOvine
Rase de pisici cu poza
Albastru de Rusia
Balineza
Birmaneza
Norwegiana de padure
Persana
Ragdoll
Sacra de Birmania
Siameza
Siberiana
Squitten

boli de pisici
Acneea Pisici
Alopecia Pisici
Candidoza Pisici
Capusa spinoasa
Castrarea la motan
Castrarea la pisica
Cheyletieloza
Comedonul
Demodecia (Riia)
Dermatita la purece
Dermatita solara
Diabetul zaharat
Linguatuloza
Nutritia pisicii
Capusa
Poza: Capusa spinoasa   Foto: Jost Jahn 
License: GNU Free Documentation License.

Acasa > Pisici > Capusa spinoasa a urechilor

Pisici: Capusa spinoasa a urechilor

Capusele un vector important in transmiterea unor boli


capusa
Poza: Capusa Foto: Scott Bauer  
License: Public Domain
.

Capusele produc afectiuni cunoscute sub denumirea de acarioze si se impart in mai multe familii: demodecidae, ixodidae, sarcoptidae, gamesidae, argasidae.

Din aceasta ultima categorie face parte capusa spinoasa a urechilor (otobius megnini) care i-si are habitatul in conductul auditiv extern al cinelui si pisicii, producind otita acuta exprimata printr-o scuturare violenta a capului si scarpinare, in unele cazuri chiar si manifestari nervoase (convulsii).

TRATAMENT: Combaterea capuselor cu insecticide; pudrari cu produse antiparazitare (BOLFO); tratarea otitei cu preparate pe baza de corticosteroizi si antibiotice aplicate local in conductul auditiv extern.

In general capusele produc prin muscatura reactii de dimensiuni mici care dispar dupa o saptamina de la muscatura, reactii determinate de fenomenul de hipersensibilizare imediata locala ce este o reactie de aparare a organismului si pe baza careia sau dezvoltat si vaccinuri eficiente in combaterea parazitismului cu capuse.

Argasidele traiesc putin pe corpul gazdei pe care o paraziteaza, modul lor de viata se aseamana cu cel al plosnitelor, stau citeva ore pe gazda parazitata, sug singe dupa care se retrag in crapaturi si pot rezista timp indelungat fara sa se hraneasca.

Ataca si omul producind disconfort si reactie violenta din partea celor muscati, reprezentata de prurit intens, plagi urticariforme, pielea rosie si edematiata, edem ce se intind destul de departe de locul muscaturii.

Cele mai frecvent intilnite capuse sint cele din familia IXODIDAE care sint cel mai raspindite in mediu extern si care sint responsabile in cea mai mare parte de parazitismul cu capuse.

Prezenta capuselor este decelata dupa plimbarea in natura cu ciinele sau la cei ce traiesc in mod obisnuit in mediul rural si unde exista tufisuri, iarba inalta.

Nu de putine ori proprietari de ciini sau prezentat dupa o plimbare pe terenuri cu vegetatie descrisa mai sus alarmati la medic nestiind ce a aparut pe animalul lor.

Ixodidele sint foarte rar chiar deloc, prezente la pisica.La ciine sint prezente pa cap, git, perianal, fata interna a coapselor, abdomen, muscatura este dureroasa si urmata de inflamarea zonei chiar hemoragica.

Elimina toxine care in cazul in care sint in apropierea capului sau coloanei, cit si in situatia in care infestatia este masiva se produce paralizia ciinelui atacat.

Alt pericol mare din partea capuselor il reprezinta rolul de vector in transmiterea unor boli bacteriene, virale.

Cele mai importante capuse din familia ixodide si intilnite si la noi in tara este genul RHIPICEPHALUS,  DERMOCENTOR si IXODES.

Aceste capuse paraziteaza si omul si pericolul este acelasi ca si in cazul ciinelui, adica efectul toxic al salivei si transmiterea de boli -tifosul exantematic american, produs de o rickettsie transmisa de capusa specia DERMACENTOR ANDERSONI incriminat si de transmiterea tularemiei.

Alte boli transmise de capuse sint leishmanioza, piroplasmoza, febra Q, febra butunoasa de marsilia, meningoencefalita siberiana.

Următoarea pagină:
Castrarea la motan
CASTRAREA (ORHIDECTOMIA ) LA MOTAN







linie